La 42 de ani de la cel mai mare cutremur care a zguduit România şi care a lăsat în urmă vieţi pierdute, familii distruse, clădiri dărâmate, deputatul PNL Tudoriţa Lungu trage un semnal de alarmă privind lipsa de siguranţă a clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea spitalele româneşti. În urma exerciţiului „SEISM 2018”, prin care a fost testată capacitatea de reacţie în cazul unui seism major, a ieşit la iveală că peste 100 de clădiri de spitale, din Bucureşti şi alte judeţe care au fost prinse în exerciţiu, au structura de rezistenţă afectată şi sunt încadrate în clase de risc seismic I, II sau III, potrivit Agerpres.
Spitale din Bucureşti, Argeş, Brăila, Botoşani, Buzău, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Iaşi, Mehedinţi, Neamţ, Olt, Teleorman, Vrancea, Vaslui funcţionează în 18 corpuri de clădire încadrate în clasa de risc seismic I, cu risc ridicat de prăbuşire. 45 sunt în clasa de risc seismic doi, cu probabilitate redusă de prăbuşire, dar cu degradări structurale majore, iar 38 de corpuri de clădire sunt cu risc seismic III, cu degradări importante. Dintre acestea, 32 de corpuri spitaliceşti se află pe raza municipiului Bucureşti.
Potrivit datelor oficiale care reies din corespondenţa purtată de deputatul Tudoriţa Lungu cu Departamentul pentru Situaţii de urgenţă din cadrul Ministerului de interne, tabloul general este şi mai îngrijorător, câtă vreme spitale cunoscute din Bucureşti, ca Spitalul Universitar de Urgenţă, Spitalul „Bagdasar Arseni”, Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti, spitalele „Elias”, „Sfântul Pantelimon” sau Spitalul pentru copii „Grigore Alexandrescu” nu au nici măcar expertizate corpurile de clădiri. Nici despre spitalele din judeţele Bacău, Dâmboviţa, Galaţi, Gorj, Ilfov, Prahova, Suceava, Tulcea sau Vâlcea autorităţile nu au la dispoziţie nicio informaţie privind starea structurii de rezistenţă a acestora, din lipsa expertizelor.
