Într-o perioadă în care operatorii de utilități se află la intersecția dintre presiunile avansului tehnologic și provocările schimbărilor climatice, Compania de Apă S.A. Buzău își consolidează poziția printr-un mod de lucru în care rigoarea tehnică se întâlnește cu viziunea strategică. În centrul acestui efort se află inginerul șef Mărgărit Constantin, un profesionist cu aproape patru decenii de experiență, pentru care tehnicul nu reprezintă doar un domeniu, ci o matrice în care se formează responsabilitatea, disciplina și inovația.
În dialogul din rândurile ce urmează se evidențiază o abordare complexă, caracteristică profesioniștilor care privesc atent și lucid provocările prezentului și construiesc cu responsabilitate răspunsul în fața acestor provocări. Discutăm despre proiecte, despre reziliență, despre impactul real al schimbărilor climatice asupra infrastructurii, dar și despre transformarea digitală accelerată, în care inteligența artificială devine nu doar un instrument, ci un partener de lucru.
Cum se îmbină valorile, educația și mentalitatea pentru a ajunge la acest parcurs profesional?
Despre parcursul profesional: sunt absolvent al Institutului Politehnic București, Facultatea de Electrotehnică, specializarea Aparate Electrice, de 38 ani în gospodărire comunală, la început într-un mix complex de activități publice: apă, canalizare, termoficare, construcții de locuințe, salubritate și spații verzi, transport public și până la serviciile publice de apă și canalizare de azi. Inițial inginer responsabil energetic, ulterior Șef Secție Mecano-Energetic, șef Serviciu Mecano-Energetic și Investiții, șef Serviciu Tehnic, Inginer Șef.
În formarea ca om și specialist este esențială îmbinarea care-ți dă cunoștințe, gândire analitică, expertiză, strategie, cu mentalitatea de responsabilitate, disciplină a muncii, rigoare și determinare în acțiunile pe care ți le propui, totul încununat de o dorință continuă de cunoaștere și dezvoltare personală.
Cum se reflectă experiența acumulată în activitatea pe care o desfășurați în cadrul Companiei de Apă S.A. Buzău?
Experiența acumulată întotdeauna amprentează activitatea pe care o desfășori. Este vorba de formarea în timp a unor competențe de analiză, planificare strategică, echilibru, dezvoltare personală, receptivitate la nou, acestea manifestându-se prin căutări permanente de găsire și aplicare a unor soluții pentru accelerarea proceselor de modernizare și retehnologizare a societății, eficientizarea managementului acesteia, creșterea nivelului de informatizare/digitalizare a proceselor, dezvoltarea culturii organizaționale proprii.
Ce înseamnă domeniul tehnic și cum se construiește o bună comunicare având în vedere amplitudinea acestei zone?
Domeniul tehnic reprezintă certitudinea dezvoltării societății umane în general și a operatorului regional de apă–canal în special. Este inițiatorul, integratorul și realizatorul unor componente strategice definitorii ale operatorului, respectiv:
• consolidarea, prin expansiunea și modernizarea componentelor sistemelor de alimentare cu apă și canalizare;
• reziliența, prin anticiparea evoluției factorilor de influență externi;
• investiții, pentru îndeplinirea și menținerea unui standard înalt de calitate a serviciilor;
• inovare de proces prin standardizare, automatizare și transformare digitală.
Tot ceea ce am enumerat anterior se concretizează doar prin definirea și implementarea de proiecte.
Necesitatea acestor proiecte apare din raționamente clare care îmbină respectarea principiilor: desfășurării serviciilor (siguranță, continuitate, egalitate, eficiență, respectarea cerințelor normative), cu responsabilitate socială, dezvoltarea sustenabilă, creșterea rezilienței și a multor alți factori integratori. De aici apare și o listă de proiecte care prin finanțare și implementare conduc la atingerea obiectivelor asumate.
Despre ce proiecte vorbim?
Un proiect implementat poate rezolva o cerință sau o multitudine de cerințe. Există proiecte de:
• extindere a perimetrului de operare în aria delegată, prin extinderi de rețele de utilități și respectând astfel principiul de accesibilitate egală;
• modernizarea componentelor sistemelor publice de alimentare cu apă și canalizarea / epurarea apelor uzate în scopul respectării principiilor de eficiență a serviciilor, continuitate și adaptabilitate la cerințele utilizatorilor, conformarea la directivele europene de calitatea apei;
• gestionarea pierderilor de apă prin sisteme avansate de management;
• dezvoltare durabilă prin utilizarea de energii verzi.
Doar în 2025, Compania de Apă S.A. Buzău și-a propus investiții din surse proprii de peste 3,4 milioane de euro, ritmul ascendent până în 2030 fiind menținut și asumat prin Planul de afaceri propus și aprobat.
Schimbările climatice afectează tot mai vizibil resursele de apă, atât prin secete prelungite, cât și prin episoade de precipitații intense care influențează calitatea surselor de suprafață și solicită suplimentar infrastructura de canalizare. În acest context, cum gestionează Compania de Apă S.A. Buzău impactul acestor fenomene asupra sistemelor pe care le operează și ce măsuri concrete ați adoptat pentru creșterea rezilienței, atât în alimentarea cu apă, cât și în rețelele de canalizare?
Sistemele din exploatarea Compania de Apă S.A. Buzău sunt amplasate în zone ce sunt afectate permanent de secetă, acest fenomen fiind într-o conexiune directă cu scăderea rezervelor de apă din subsol și mai ales a celor de suprafață și, implicit, cu diminuarea timpilor de furnizare a apei prin întreruperi ciclice, programate, în furnizarea către utilizatori.
Pentru limitarea riscului de întrerupere s-a procedat la creșterea capacităților surselor exploatate prin cartografieri în teren, forări de foraje noi, în acest mod crescând resursa exploatată, dar și prin creșterea capacităților de stocare care să asigure cerinţele mari, cu caracter spot, ale utilizatorilor.
Precipitațiile de intensitate mare (volum mare în interval mic de timp) afectează calitatea resursei de suprafață și este contracarată printr-un management conturat asupra stocării și prin utilizarea de tehnologii de tratare bazate pe echipamente și substanțe active de ultimă generație cu acțiune rapidă și eficiență sporită la turbidități mari ale apei brute.
Referitor la gestionarea sistemelor de canalizare în astfel de situații: s-a procedat la construirea unor bazine de retenție în stațiile de epurare care preiau primul val de viituri, dar și la programe agreate cu utilizatorii ce au suprafețe mari construite pentru construcția unor bazine locale de retenție și golirea controlată, ulterioară, a acestora.
Impactul schimbărilor climatice poate fi evaluat în ceea ce privește calitatea apei brute (influxuri mai mari de nutrienţi, poluanţi, alunecări de teren, torenţi) Ce provocări apar la staţiile de tratare/laboratoare?
Este evident impactul schimbărilor climatice asupra calității apei brute, cea care urmează a intra în procesul de tratare cât și, ulterior, înmagazinare și pompare.
Dacă precipitațiile puternice influențează hotărâtor sursele de suprafață și afectează calitativ (parametrul turbiditate al apei brute), acest fenomen se contracarează prin utilizări punctuale mari ale agenților floculanți. Nu același lucru se întâmplă în cazul secetei care conduce la modificări ale cantității de resursă exploatabilă, dar și la modificări de concentrații ale compușilor din apa brută, mult mai complex de tratat; în acest caz se modifică sau se adaugă treptele de tratare, proiectate și gândite ca urmare a monitorizării constante și pe termen lung a calității apei brute. În acest sens apar filtrări suplimentare, oxidări, tratare prin osmoză, toate reprezentând nu doar provocări financiare, dar și provocări de mediu, având în vedere necesitatea evaluării produselor secundare rezultate din procesul de tratare (ape reziduale cu încărcări mari).
Să discutăm și despre avansul tehnologic. Cum se resimte în acest domeniu?
Avansul tehnologic trebuie privit bivalent. Există avans tehnologic în rândul utilizatorilor serviciilor de apă și canalizare, dar și avans tehnologic utilizat de operatorul regional.
Dacă în primul caz avansul poate fi privit ca o scădere a consumurilor de apă generată de tehnologiile noi, mici consumatoare de apă, cu folosirea recirculării, el se poate privi și ca generator de apă uzată cu încărcări poluatoare mari și care reprezintă o provocare pentru domeniul tratării apelor uzate în stațiile de epurare ale operatorului.
La polul opus și operatorul regional folosește avansul tehnologic pentru desfășurarea proceselor de captare / tratare / pompare apă cu consumuri energetice cât mai mici, pentru obținerea unui produs corespunzător exigențelor de calitate corelate cu impactul asupra sănătății populației – utilizatorului final. De asemenea, pentru tratarea apei uzate până la încadrarea ei în normele de calitate și mediu ale efluentului stațiilor de epurare.
Cum vedeți rolul inteligenței artificiale în transformarea modului în care un operator regional, precum Compania de Apă Buzău, își gestionează procesele zilnice – de la captare, tratare, distribuție, până la relația cu utilizatorii? Putem discuta despre o integrare a inteligenței artificiale în activitatea Companiei de Apă Buzău — mai ales în zona de detectare automată a pierderilor de apă, optimizarea presiunii și predicția avariilor?
Inteligența artificială devine o prezență constantă în activitatea operatorului regional. Informațiile din teren se actualizează în timp real, viteza de colectare a datelor unui anumit eveniment influențând decisiv procesul decizional. Evoluția sistemelor de calcul a permis implementarea algoritmilor de decizie – bazate pe statistica datelor acumulate. Algoritmii reacționează cu viteză în condiții de avarie sau modifică parametrii sistemului în scopul optimizării sistemului, micșorând timpii de reacție. AI poate interveni pe întreg lanțul de la captare la tratare și, în final, la furnizare pentru optimizarea funcționării, reducerea NRW, gestionarea relațiilor contractuale.
Deja utilizarea de controare cu transmisie de date și a loggerilor instalați în rețea permit intervențiile în timp real. Dacă până acum gestionarea unei avarii se făcea în baza unor bilanțuri de debite, constatarea se putea face în funcție de citirile aparatelor de măsură și într-o lună, azi citirile în timp real combinate cu transmisia instantanee a datelor au condus în arealul pilot în care se desfășoară aceste programe (Municipiul Buzău) la intervenții care au avut ca termen doar timpii de mobilizare la efect. Această metodă permite trecerea la etapa superioară, respectiv modelarea hidraulică a sistemului de distribuție apă potabilă. Monitorizarea acustică a pierderilor de apă din rețea prin utilizarea de senzori acustici (loggeri) previne și detectează în timp real pierderile prin fisuri, spărturi, chiar branșamente ilegale. Semnalul dat de fisura în conductă este captat de minim 2 senzori, este analizat în funcție de viteza de propagare a sunetului prin AI în serverul cloud stabilind locul defectului și amplitudinea acestuia, micșorând timpul de reacție al operatorului și implicit micșorând nivelul de pierderi în rețea.
O altă utilizare AI în Compania de Apă S.A. Buzău deja utilizată este managerierea presiunii în rețea cu scopul prevenirii avariilor, reducerii energiei consumate și, în același timp, urmăririi în timp a curbei orare de consum a utilizatorilor rețelei. Prin aceleași tehnici inovatoare se face monitorizarea și reglarea concentrației de clor în rețeaua de distribuție. O altfel de arhitectură de monitorizare și control elimină atât riscul de infectări al apei prin doze prea mici de clor, dar și pe cel de supraclorinare prin concentrații prea mari.
Există în prezent, sau plănuiți în viitor, proiecte-pilot care folosesc algoritmi AI pentru analiza datelor operaționale – de exemplu, optimizarea consumului de energie electrică, predicția defecțiunilor echipamentelor, sau planificarea intervențiilor?
Da. În prezent, Compania de Apă S.A. Buzău se află deja într-un proces avansat de integrare a tehnologiilor digitale și a algoritmilor de inteligență artificială pe mai multe paliere operaționale. Unele proiecte-pilot sunt deja validate, funcționale și livrează rezultate măsurabile, iar altele se află în etapă de proiectare și testare.
În zona operațională, AI este utilizată pentru monitorizarea în timp real a sistemelor, printr-o rețea de senzori, loggere acustice și controale cu transmisie de date. Acest ecosistem digital permite colectarea instantanee a informațiilor privind debitele, presiunile, consumurile orare, variațiile de clor rezidual sau apariția unor comportamente anormale ale rețelei. Algoritmii statistici și predictivi procesați în cloud reduc semnificativ timpul de reacție în caz de avarie, iar localizarea pierderilor se face cu o precizie mult mai mare decât în metodele tradiționale.
Pe termen scurt și mediu, în strategia noastră se află proiecte-pilot care privesc optimizarea consumurilor energetice prin ajustarea dinamică a treptelor de pompare, corelate cu cererea reală. De asemenea, testăm modele predictive pentru estimarea comportamentului echipamentelor mecanice și electromecanice, astfel încât mentenanța să poată fi planificată înaintea apariției defecțiunilor.
Aceste inițiative au ca scop nu doar eficientizarea proceselor, ci și dezvoltarea unui sistem integrat de management inteligent al rețelei, capabil să răspundă rapid, coerent și anticipativ la dinamica tot mai complexă a serviciului public de apă și canalizare.
Din perspectiva sustenabilității și a adaptării la schimbările climatice, vedeți un potențial real pentru folosirea inteligenței artificiale în predicția disponibilității surselor de apă sau în modelarea scenariilor de secetă și ploi extreme?
Da, potențialul este semnificativ și, de fapt, devine tot mai necesar. Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor de apă este o realitate cu care operatorii se confruntă deja: seceta afectează cantitatea disponibilă, iar precipitațiile extreme influențează calitatea apei brute. În acest context, inteligența artificială reprezintă un instrument strategic pentru a anticipa și gestiona aceste fenomene.
În perspectiva dezvoltării durabile, vedem AI ca un suport esențial în:
• modelarea scenariilor de secetă, prin corelarea datelor hidrogeologice cu indicatori climatici, geologici și hidrologici;
• predicția disponibilității surselor de suprafață, pe baza evoluțiilor istorice ale debitelor, temperaturilor și precipitațiilor;
• identificarea dinamicii rezervelor subterane, prin integrarea datelor de foraj și a evoluției nivelului hidrostatic.
Implementarea unor modele predictive poate conduce la strategii de operare adaptate în timp real – de la ajustarea treptelor de tratare, până la planificarea preventivă a stocării volumelor critice în perioadele sensibile. Acest tip de abordare devine fundamental într-un climat caracterizat de variabilitate și extreme meteorologice.
INTERVIU REALIZAT DE COMPANIA DE APĂ BUZĂU
