Adeptii prezentei icoanelor in scolile romanesti pot rasufla usurati dupa ce Curtea Europeana a Drepturilor Omului s-a pronuntat intr-o speta asemanatoare si, prin decizia respectiva, ofera protectie juridica simbolurilor religioase care populeaza spatiul public din tarile europene.
Asadar, actiunea profesorului buzoian Emil Moise, formulata la Curtea Europeana a Drepturilor Omului, care vizeaza interzicerea icoanelor si a altor simboluri religioase din scolile romanesti nu mai are nicio sansa de succes, nici macar aceea de a ajunge pe rolul CEDO.
Sentinta Marii Camere a CEDO a pus capat unui proces care a durat noua ani, dn vara anului 2002, cand o italianca de origine finlandeza a dat in judecata scoala la care erau inscrisi cei doi fii ai sai, invocand violarea principiului laicitatii. In scolile din Italia, conform unui decret regal din 1926, toate clasele au obligatoriu cate un crucifix. Dupa trei ani de judecata, Justitia italiana i-a respins cerererile, insa petenta a depus plangere impotriva statului italian la Curtea Europeana a Drepturilor Omului si a avut, in prima instanta, castig de cauza. In 28 ianuarie 2010, Guvernul Italiei a cerut trimiterea cauzei in fata Marii Camere a CEDO, cererii respective alaturandu-se guvernele a zece tari membre a Consiliului Europei: Armenia, Bulgaria, Cipru, Federatia Rusa, Grecia, Lituania, Malta, Monaco, Romania si San Marino.
Sentinta Curtii Europene a Drepturilor Omului are consecinte directe pentru Romania. In anul 2005, profesorul de filozofie buzoian Emil Moise a dat in judecata Liceul de Arta “Margareta Sterian”, la care invata fiica sa. El reclama faptul ca icoanele de stil bizantin, expuse pe peretii salii de curs, ar „periclita dezvoltarea mentala, spirituala si morala” a copiilor pricinuindu-le „suferinte directe”. Emil Moise a pierdut procesul, dar a sesizat Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, care, in luna noiembrie 2006, i-a dat castig de cauza, emitand o recomandare, catre Ministerul Educatiei, de a scoate icoanele de pe peretii scolilor. Guvernul a refuzat sa urmeze recomandarea CNCD si, in cele din urma, a cistigat procesul impotriva Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii la Inalta Curte de Casatie si Justitie.
