
De Sfântul Gheorghe, holdele trebuie înconjurate de o femeie „cu rânduieli” pentru a speria strigoii veniţi să ia mana grăului. Dacă înainte de Sfântul Gheorghe prinzi un şarpe, îi tai capul, apoi îl porţi la pălărie sau basma şi, dacă te duci în capul satului când ies ciurdele de vite sau turmele de oi, vei putea vedea strigoii călare pe animale. Există superstiţia că, dacă ziua de Sfântul Gheorghe cade în post, tot anul laptele vacilor şi oilor va fi slab. În această zi se serbează Moşii de Sfântul Gheorghe şi este bine ca la ferestre şi uşi să se pună ramuri de salcie.
La biserici în această zi se imparte liliac, iar în unele regiuni, leuştean, pentru a păstra sănătatea oamenilor şi animalelor pe tot timpul anului şi pentru a-i feri de rele. În unele regiuni fetele sunt stropite cu apă proaspată de fântână la fel ca şi obiceiul de Paşte când fetele sunt stropite cu parfum. Stropitul având semnificaţie dublă, de substanţă purificatoare şi element favorabil fecundarii.
Se mai spune că de Sfântul Gheorghe ard comorile în păduri sau pe dealuri şi cine le vede noaptea luminând, ziua le poate găsi.
În unele zone în acestă zi încă se mai obişnuieşte a se impodobi stâlpii de la poarta casei cu ramuri verzi de salcie înmugurită pentru ca să fie apăraţi de boli şi pagubă. Pentru a fi apăraţi de rele, oamenii se cântăresc, astfel ei cred ca vor fi sprinteni până la anul, când obiceiul se reînnoieşte.
Gospodarii dau foc gunoaielor şi vechiturilor din gospodării. Superstiţia spune că dacă gospodarii se stropesc cu apă neîncepută luată dis de dimineaţă din fântână, apoi cu agheasmă, acestea alungă orice vrajă din casa lor.