UPDATE: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a solicitat Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti dosarul având ca obiect denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, împotriva numitului Vişinescu Alexandru, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat în perioada 1956 – 1963, pentru a analiza oportunitatea preluării în vederea efectuării urmăririi penale de către procurori ai Secţiei de urmărire penală şi Criminalistică.
Parchetul Militar îşi declină competenţa în cazul torţionarului Alexandru Vişinescu, în cazul căruia Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului a depus plângere penală. Şeful Parchetelor militare, procurorul militar Ion Vasilache, a explicat, miercuri, pentru gândul că, din 2007, competenţa pentru anchetarea acestor infracţiuni a fost mutată la Parchetul General.
Fapta s-ar fi prescris
IICCMER a trimis către procurori prima sesizare privindu-l pe torţionarul Alexandru Vişinescu. Sesizarea penală a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. De anchetarea torţionarilor se va ocupă însă Parchetul General prin Secţia de Urmăriri Penale.
Polonia, Ungaria, Israel şi Germania au demarat după al doilea război mondial adevărate campanii de identificare a torţionarilor nazişti. După 20, 30 sau chiar 70 de ani, ofiţerii nazişti consideraţi responsabili de crime odioase împotriva evreilor sunt şi acum identificaţi, anchetaţi, judecaţi şi trimişi după gratii.
Polonia are un parchet specializat pentru anchetarea torţionarilor iar crimele acestor nu se prescriu
În Ungaria, în iunie 2013, procurorii maghiari l-au pus sub acuzare pe Laszlo Csatary, de 98 de ani, un fost ofiţer de poliţie care a abuzat evrei şi a ajutat la deportarea lor către lagărele naziste.
În România, şeful parchetelor militare spune că infracţiunile torţionarilor s-ar fi prescris, însă este contrazis de o lege din 2012 care spune că infracţiuni precum genocidul, omorul deosebit de grav nu se prescriu. Parchetul militar şi-a declinat competenţa şi a trimis plângerea penală la Parchetul general, condus de Tiberiu Niţu.
Şeful Parchetelor Militare, Ion Vasilache a declarat recent pentru The Economist că, în cazul Vişinescu, probabil termenul de prescripţie s-a împlinit. „Este necesar să se analizeze dacă termenul de prescripţie s-a împlinit. Dacă faptele au fost comise în 56 termenul de prescripţie probabil s-a împlinit după 15 ani”, a susţinut procurorul Vasilache.
Plângerea penală depusă de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) pe numele torţionarului Alexandru Vişinescu, căruia i se impută moartea a şase deţinuţi politici în perioada în care a condus penitenciarul Râmnicu Sărat, va fi analizată de Parchetul General după ce iniţial a ajuns la un parchet militar.
Cum au făcut polonezii
Polonia este cel mai elocvent exemplu de eficienţă în urmărirea, anchetarea şi condamnarea oficialilor nazişti sau comunişti, pentru omoruri, crime de război sau împotriva umanităţii. Aceste fapte nu se prescriu, iar investigaţiile au loc chiar şi în prezent, la peste 50 de ani de la comiterea faptelor. Spre deosebire de alte state est-europene, Polonia a început să condamne foşti nazişti încă din vremea comunismului, astfel că, până în 1977, aproape 18.000 de persoane fuseseră deja condamnate.
Polonia are un parchet specializat pe astfel de cazuri, sub coordonarea Institutului Naţional al Memoriei (INM). Corpul specializat de procurori a luat naştere în septembrie 2000 şi a început munca în 2001. Până în februarie 2004, procurorii INM lansaseră aproape 1.300 de anchete, dintre care 335 se refereau la crime naziste şi 878 la crime comuniste, ale căror victime fuseseră cetăţenii polonezi.
Institutul polonez a colaborat strâns cu instituţia omologă din Germania, pentru a obţine ajutorul procurorilor germani. La început, anchetele trimise în lucru către procurorii germani s-au împotmolit, fie pentru că cei acuzaţi nu puteau fi identificaţi sau muriseră, fie pentru că germanii nu erau de acord cu argumentaţia juridică a polonezilor. Totuşi, relaţia de colaborare funcţionează strâns din anii 2000. Polonezii au cerut de asemenea ajutorul procurorilor şi agenţiilor specializate din ţări precum Israel, Rusia, Belarus şi Lituania.
În ce priveşte crimele comise de oficialii comunişti, INM-ul polonez a pus sub acuzare în jur de 400 de persoane, iar alte peste 900 de anchete sunt în desfăşurare. Cele mai importante anchete vizează represiunile împotriva activiştilor Sindicatului Solidaritatea, din anii ’80, împotriva preoţilor polonezi, dar şi atacuri împotriva unor studenţi sau alţi opozanţi ai regimului comunist.
Torţionarii Ungariei. Trimis în judecată la 98 de ani, pentru uciderea şi deportarea evreilor
Cazul Ungariei nu este la fel de fericit ca cel al Poloniei, însă şi aici există eforturi susţinute pentru aducerea în faţa legii a naziştilor şi a torţionarilor comunişti. O lege recentă permite procurorilor să pedepsească negarea holocaustului sau a crimelor comise de regimurile totalitare, precum fascismul şi comunismul.
