Reprezentanţii Asociaţiei ,,1 Iunie 2001“ şi Asociaţiei ,,Centrul de pregătire pentru o viaţă independentă în limbaj mimico-gestual” au iniţiat şi promovat în ultimele 6 luni o serie de propuneri concrete pentru modificarea legii sistemului social pentru surdo-muţi.
Demersurile făcute la Guvernul României pentru îmbunătăţirea legislaţiei, au făcut ca problemele semnalate să analizate ulterior la nivelul ministerelor de resort. Aceste aspecte au fost dezbătute zilele trecute la sediul Asociaţiei ,,Centrul de pregătire pentru o viaţă independentă în limbaj mimico-gestual” de către consilierul primului ministru Victor Ponta, Corneliu Vișoianu care a stat de vorbă direct cu beneficiarii serviciilor acordate de cele două organizații unde sunt încadrate și patru persoane cu deficit de auz și comunicare verbală.
“Necesitatea traducerii și interpretării a fost și va fi susținută de autoritățile de stat pentru ca România să poată avea personal calificat în acest sens, în educație, sănătate, justiție, în vederea egalității de șanse la viață între auzitori și surdo-muți. Societatea funcționează mult mai mai bine în echipă, legile pot fi susținute sau pot fi îmbunătățite făcând lobby și advocacy la autoritățile guvernamentale”, a declarat Ionica Tarău, președintele Asociaţiei ,, 1 Iunie 2001“.
Declarațiile făcute de consilierul premierului, Corneliu Vișoianu, în fața celor fără auz și fără comunicare verbală au fost traduse de interpret în limbaj mimico-gestual, Alina Monica Crețu. De asemenea, comunicarea directă între reprezentantul pensionarilor, Nica Elisabeta și reprezentantului tinerilor surzi, Adrian Mușat, din cadrul asociațiilor buzoiene, a fost tradusă reprezentantului Guvernului. “Nu este ușor, nu este simplu, nu sunt vorbe goale ce vor rămâne spuse într-un comunicat. Am învățat de-a lungul anilor și avem o experiență care va face întotdeauna cunoscute proiectele și inițiativele legislative în interesul surzilor la nivel național colaborând întotdeauna deschis, dialogul social find calea de rezolvare a problemelor create involuntar unor oameni ce nu și-au dorit a fi surdo-muți, a unor oameni ce nu și-au dorit a avea o barieră în comunicarea verbală”, a conchis Ionica Tarău.
