În fiecare an, la data de 8 septembrie, creştinii sărbătoresc Naşterea Maicii Domnului, cunoscută în popor drept Sfânta Maria Mică. Este prima sărbătoare din cursul anului bisericesc, care a început la 1 septembrie şi totodată cea mai mare sărbătoare a toamnei.
Fecioara Maria s-a născut în familia sfinţilor şi drepţilor Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria. Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioare Maria, Născătoarea de Dumnezeu.
Tradiţii şi obiceiuri
Pe 8 septembrie, de Naşterea Maicii Domnului, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe. Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând. Din această zi, potrivit tradiției populare, toamna își intră în drepturi. Păsările și rândunelele se pregătesc să părăsească țara, iar gâzele și reptilele se retrag în pământ. 8 septembrie este ziua în care plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Totodată, ziua de 8 septembrie dă startul culesului de vii, se bat nucii pentru a avea rod bogat şi anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor şi se da startul târguilor şi iarmaroacelor de toamnă.
Nașterea Maicii Domnului trebuie cinstită cu bucurie și ținută de toată lumea. O superstiție mai sumbră este aceea conform căreia cei care mănâncă gătit la foc atrag asupra lor boli care-i pocesc. Focul trebuie să existe în casă doar în candela aprinsă în dreptul icoanei Maicii Domnului. Lumânarea se lasă să ardă toată ziua de 8 septembrie.
