Biserica Ortodoxă Română prăznuiește, astăzi, 29 august, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.
Pentru predicile sale în care îndemna la pocăință și critica imoralitatea, Sfântul Ioan a fost întemnițat și în cele din urmă decapitat la porunca lui Irod care a împlinit astfel dorința Salomeei, fiica Irodiadei, concubina lui Irod. Despre această întâmplare aflăm din Sfânta Evanghelie de la Marcu: „Irod trimițând, prinsese pe Ioan și-l legase în temniță, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip fratele său, pe care o luase de soție. Însă Ioan îi zicea lui Irod: nu-ți este îngăduit să ai de nevastă pe femeia fratelui tău. De aceea Irodiada îl pizmuia și voia să-l omoare, dar nu putea pentru că Irod se temea de Ioan, știindu-l om drept și sfânt, și îl ocrotea; și când îl asculta sta mult pe gânduri și era bucuros să-l asculte. Dar s-a ivit o zi cu bun prilej: când Irod de ziua sa de naștere, făcea ospăț dregătorilor și căpeteniilor oștirii și fruntașilor din Galileea. Atunci fata Irodiadei intrând și jucând, a plăcut lui Irod și celor care ședeau cu el la ospăț. Iar împăratul a zis fetei: cere de la mine orice voiești, și-ți voi da. Și s-a jurat fetei zicând: orice vei cere de la mine voi da ție, până la jumătate din împărăția mea. Iar ea ieșind a întrebat pe mama sa: ce să cer? Iar Irodiada a zis: capul lui Ioan Botezătorul. 
Atunci, îndată a intrat grăbită la împărat și i-a cerut, zicând: vreau să-mi dai numaidecât pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul. Și împăratul s-a întristat adânc, dar din pricina jurământului și din pricina celor care ședeau împreună cu el la ospăț nu a vrut să-i nesocotească cererea. Și trimițând îndată pe paznicul temniței, împăratul a poruncit să aducă capul lui Ioan. Iar acela mergând; i-a tăiat capul în temniță, l-a adus pe tipsie și l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale” (Mc. 6, 17-28)
Există și o mulțime de obiceiuri mai mult sau mai puțin știute care se respectă în această zi. În ziua aceasta nu se lucrează, nu se spală și nu se fac munci ale câmpului. Totuși, există și multe alte tradiții și obiceiuri mai puțin știute. Acestea se țin cu sfințenie de bătrâni, însă odată cu trecea timpului au încetat să mai fie transmise din generație în generație. Astfel tot mai puține persoane ajung să le cunoască și să le respecte în continuare.
Unul dintre cele mai vechi obiceiuri neștiute este acela de a duce la biserică, spre sfințire, mere, pere, castraveți și struguri. Aceste fructe se împart celor flămânzi și săraci, copiilor și bătrânilor. Fructele se împart în amintirea sufletelor plecate dintre cei vii și nu numai. Pachete cu struguri și pâine caldă se împart și pentru bunăstarea familiei, pentru liniște în casă și pentru spor la toate activitățile pe care le întreprindem.
Nu se taie cu cuțitul, tot din respect pentru marea sărbătoare a creștinilor, așa că poți găsi prin casă alte unele cu care împarți în două fructele sau legumele.
