Întrebat cum a gestionat Ministrul de Interne, Ioan Rus, referendumul,prim-vicepreşedintele PD-L Cezar Preda a răspuns fără ezitare: ” sunt artişti amatori la minciună, …, domnul Rus a avut şi continuă să aibă un limbaj dublu, când apare la televizor încearcă să pară un om foarte riguros iar în spate e cu totul alt om”. Ne gândim după această caracterizare făcută succint de Preda, la Dr Jekill şi Mr Hyde, şi nu putem să nu ne întrebăm: oare ce faţă a dublei personalităţi a lui Rus lasă acesta la vedere publicului larg ?. ” Ieri ( miercuri n.r.), a cerut prefecţilor să se prezinte listele cu morţi din 90-2002 până în 2012 ” a punctat Cezar Preda vrând parcă să ne convingă că Rus cel nevăzut de presă şi public este chiar un Mr Hyde. Iar pentru ca cititorii noştri să fie informaţi redăm pe scurt activitatea Ministerului Administraţiei şi Internelor din ultimele zile. MAI a transmis Curţii Constituţionale două adrese, în prima confirmând cifra de 18.292.514 persoane cu drept de vot, iar în cea de a doua admiţând că nu îşi poate asuma veridicitatea acesteia, iar competenţa de verificare a listelor revine AEP, care spune însă că nu are date proprii care să indice numărul alegătorilor. În adresa din 1 august, MAI confirmă numărul alegătorilor anunţat înaintea referendumului de demitere a preşedintelui şi precizează că actualizarea datelor din listele electorale permanente este o responsabilitate a serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor, din subordinea autorităţilor publice locale. Răspunsul transmis CC de MAI în 2 august menţionează că în liste se pot regăsi persoane decedate sau cetăţeni care au plecat din ţară, ceea ce ar putea afecta numărul cetăţenilor din listele permanente. Prezenţa persoanelor decedate pe listele electorale este explicată prin necomunicarea datelor de deces de către ofiţerii de stare civilă la serviciile publice comunitare de evidenţă a persoanelor, neoperarea datelor de către serviciile de evidenţă a persoanelor, necomunicarea persoanelor decedate în străinătate de către familie sau de către autorităţile străine, neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă de către primari a obligaţiei de actualizare a listelor electorale permanente. În ceea ce priveşte cetăţenii români care au plecat din ţară, MAI spune că aceştia au obţinut documente ale statului străin în care s-au stabilit, dar figurează încă în evidenţele din ţară întrucât nu şi-au reglementat statutul juridic faţă de statul român. „Având în vedere cele prezentate mai sus, ca administrator al bazei de date, MAI nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, neavând instrumente legale suplimentare de control al datelor procesate de autorităţile publice locale. Conform prevederilor legale în vigoare, competenţa de verificare a acestora aparţine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente. Astfel, datele de mai sus pot fi de natură să afecteze numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în listele electorale permanente”, se arată în adresa MAI.