Potrivit directorului Direcţiei Agricole Buzău, Cosmin Florea, ele vor fi operaţionale din această săptămână. Recent au fost semnate contractele de administrare cu operatorii privaţi pentru repornirea punctelor de lansare. Staţiile antigrindină din zona Pietroasele şi Vipereşti aparţin de Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova, care protejează o suprafață de 170.000 ha, din județele Prahova și Buzău. Deşi cele două staţii antigrindină din judeţul nostru există de câțiva ani, acestea nu au putut fi funcţionale din motive birocratice. În tot acest timp, culturile fermierilor au rămas descoperite în faţa furiei naturii. Mulţi fermieri buzoieni şi-au văzut recent culturile, viile sau livezile distruse de grindină din cauza faptului că nu s-au semnat contractele de administrare. Acum doi ani, cu câteva zile înainte de recoltat, cel care trebuia să pornească staţia a dormit, nefiind în stare să acţioneze la momentul oportun. În ciuda faptului că cele două staţii mai mult au stat decât au funcţionat, se intenţionează montarea uneia noi în zona Zărneşti, care ar urma sa protejeze suprafeţe intinse cu viţă de vie. Bani pentru staţia pilot ar urma să fie alocaţi în perioada următoare. Un proiect de hotărâre de Guvern privind alocarea de sume pentru continuarea unor proiecte de acest gen în Vrancea se află, se pare, în circuitul de avizare la ministere, şi în care ar putea fi prevăzuţi bani şi pentru proiectul de la Buzău.
România ar fi trebuit să fie mult mai avansată în acest domeniu, fie şi numai pentru faptul că, deşi puţini cunosc acest lucru, prima ploaie artificială din lume a fost provocată de o savantă româncă. Este vorba de Ştefania Mărăcineanu (foto). Născută la 18 iunie 1882, în Bucureşti a absolvit Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice a Universităţii din Bucureşti, în 1910. La Sorbona, în 1924, şi-a susţint doctoratul, cu teza „Cercetări asupra constanţei poloniului şi asupra penetrării în metale“, primind calificativul „Très Honorable“. În auditoriu se afla şi Marie Curie, care a cooptat-o în echipa sa. Lucrând la teza de doctorat, Ştefania Mărăcineanu a identificat fenomenul radioactivităţii artificiale.Cercetările au fost publicate în mai multe reviste de specialitate. Procedeul a fost explicat fizic şi matematic de Irène Joliot-Curie şi soţul acesteia, descoperirea fiind încununată ulterior cu acordarea premiului Nobel celor două personalităţi. Deşi nu a fost nominalizată în echipa care a primit premiul Nobel, meritele fizicienei române, au fost recunoscute chiar de fiica Mariei Curie, într-un articol publicat în „Neues Wiener Journal“, în 1934. Dar, aşa cum spuneam, Ştefania Mărăcineanu s-a ocupat şi de fenomenele meteorologice, reuşind, cu sprijinul profesorilor Bungeţianu şi Vasile Karpen şi al aviatorului Bâzu Cantacuzino, să descopere procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive. Pe baza acestui procedeu, în 1931, a provocat prima ploaie artificială din lume, în Bărăgan, dar rezultatele ei nu au fost suficient valorificate. În august 1944 s-a stins din viaţă, la vârsta de 62 de ani, rămânând în istoria noastră drept „femeia care a adus ploaia“ şi „o importantă savantă româncă“.
