Domnule Petre Emanoil Neagu, aţi preluat mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău în urmă cu un an şi jumătate. Cum descrieţi această perioadă?
În urmă cu un an şi jumătate am preluat mandatul de preşedinte, în urma votului consilierilor judeţeni. Activitatea Consiliului Judeţean nu a reprezentat o noutate pentru mine, având în vedere că primul mandat de consilier judeţean l-am câştigat în anul 1992.
Însă, evident, poziţia de preşedinte implică mult mai multe responsabilităţi. Un preşedinte responsabil de Consiliu lucrează 24 de ore din 24. Oricând pot apărea situaţii-limită: căderi masive de zăpadă, inundaţii sau alte probleme generatoare de riscuri. Orice clipă contează, iar deciziile trebuie luate rapid, în colaborare cu celelalte instituţii abilitate.
Avantajul meu a fost acela că deţineam deja poziţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, ceea ce a însemnat că nu am luat lucrurile de la zero şi am avut sprijinul aparatului de specialitate, foarte bine pregătit din punct de vedere profesional.
Vreau să mulţumesc tuturor angajaţilor Consiliului, tuturor instituţiilor subordonate, cât şi tuturor insituţiilor buzoiene pentru modul în care am colaborat în acestă perioadă. De asemenea, mulţumesc şi presei locale care a prezentat activitatea şi proiectele Consiliului.
Primul mandat de consilier judeţean l-aţi obţinut în 1992, la 33 de ani. Cum funcţiona Consiliul Judeţean la începuturile democraţiei româneşti?
Putem vorbi despre începuturile anilor ‘90 ca despre perioada romantică a activităţii Consiliului Judeţean. Pe vremea aceea, consilierii judeţeni erau aleşi de consilierii locali, nu de către cetăţeni. Regulile erau cu totul altele. A fost o perioadă de căutări, atât în Buzău, cât şi în toată ţara. De-abia începusem să ne dezmeticim, noi, ca popor.
Ulterior, lucrurile au început să intre pe un făgaş normal. Am cunoscut oameni deosebiţi în această perioadă. Au fost însă în Consiliu, şi trebuie să recunoaştem, şi oameni care nu au adus niciun fel de plusvaloare judeţului. Dintre oamenii deosebiţi, aş vrea să îl amintesc pe maestrul Corneliu Ştefan, un intelectual adevărat, cel despre care putem spune, fără să greşim, că este fondatorul presei independente buzoiene.
Bineînţeles, în toată această perioadă au existat şi momente tensionate, şi nu puţine. Dar asta înseamnă, de fapt, democraţia: libertatea de a-ţi exprima, în mod civilizat, opinia.
Una dintre cele mai notabile diferenţe în activitatea de acum a Consiliului şi cea de la începutul anilor ‘90 este aceea a relaţiei cu cetăţenii. Modalitatea de comunicare s-a schimbat, în prezent având mult mai multe mijloace prin care cetăţenii se pot informa, iar activitatea Consiliului este mult mai transparentă, aşa cum, de altfel, şi trebuie să fie.
Care sunt proiectele de suflet ale dumneavoastră?
Sunt multe proiecte pe care le-am iniţiat şi susţinut, alături de colegii din Consiliul Judeţean. Dar printre cele mai importante se numără Maternitatea nouă şi înfiinţarea Teatrului George Ciprian.
Teatrul George Ciprian este primul teatru de proiecte din România. Buzăul avea nevoie de o instituţie de cultură care să răspundă nevoilor cetăţenilor. În cei 21 de ani de funcţionare, Teatrul George Ciprian a crescut frumos şi se mândreşte cu rezultatele obţinute. Chiar în această perioadă se desfăşoară Gala VedeTeatru, festival devenit simbolic pentru Buzău şi nu numai.
În acelaşi timp, Maternitatea nouă este una dintre cele mai moderne unităţi spitaliceşti din ţară. A fost un proiect amplu, în cadrul căruia au existat suişuri şi coborâşuri dar, la final, ne mândrim cu faptul că putem oferi tuturor mămicilor din Buzău condiţiile cele mai bune pentru a aduce pe lume copilaşii.
Candidaţi pentru un nou mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Buzău, pe lista de consilieri ai Partidului Social Democrat. Care sunt priorităţile pentru următorii patru ani?
Pentru următorii patru ani am trasat deja priorităţile: infrastructura de transport şi sănătatea. Sunt proiecte ample şi foarte ample pe care le avem în vedere, care necesită timp şi pregătire pentru a fi implementate.
Am început deja pregătirea documentaţiei necesare, astfel încât să putem să le dăm drumul. Sursele de finanţare sunt atât proprii, din bugetul Consiliului Judeţean, cât şi guvernamentale şi europene.
În domeniul sănătăţii, am început demersurile pentru accesarea de fonduri europene pentru:
- Extinderea şi dotarea Unităţii de Primiri Urgenţe, astfel încât pacienţii să beneficieze de condiţii mai bune
- Reabilitarea şi dotarea blocului operator
- Reabilitarea secţiei de Dermato-Venerice
- Eficientizarea termică a Spitalului, ceea ce va spori confortul tuturor pacienţilor şi va conduce la diminuarea cheltuielilor unităţii spitaliceşti
Pe termen lung, ne propunem să modernizăm toate secţiile Spitalului Judeţean, precum şi creşterea numărului de servicii care pot fi oferite buzoienilor. De asemenea, avem în vedere şi înfiinţarea unei secţii destinate bolnavilor cronici şi de îngrijiri paliative.
În ceea ce priveşte infrastructura de transport, programul de asfaltare prevede lucrări pe:
- DJ 203 K, cel mai lung drum judeţean: Robeasca – Săgeata – Vadu Paşii – Mărăcineni – Săpoca – Cernăteşti – Beceni – Vintilă Vodă – Mânzăleşti – Plaiul Nucului – Gura Teghii
- DJ 203 A: Ghergheasa – Valea Râmnicului – Grebănu – Mărgăriteşti
- DJ 203 L: Pârscov – Cozieni – Bozioru – Odăile – Brăieşti
- DJ 102 F: Scorţoasa – Căneşti – Chiliile
- DJ 220: Boldu – Ghergheasa – Bălăceanu – Cochirleanca – Poşta Câlnău – Zărneşti – Racoviţeni – Murgeşti – Pardoşi
- DJ 203 D: Scutelnici – Brădeanu – Smeeni – Ţinteşti – Buzău
- DJ 203 I: Scutelnici – Pogoanele – Cilibia
- DJ 203 G: Costeşti – Stâlpu – Merei
- DJ 203 C: Pogoanele – Brădeanu – Florica – Mihăileşti – Amaru – Movila Banului – Pietroasele
- DJ 205 Pietroasele – Breaza – Năieni – Finţeşti – Săhăteni
- DJ 102 L Chiojdu – Cătina
- DC 69 Pătârlagele – Sibiciul de Sus – Colţi.
Toate acestea sunt proiecte ambiţioase, dar cu multă muncă şi seriozitate cu siguranţă le vom pune în aplicare.
Cine este reporterul care a realizat interviul?