Anul acesta, pe 27 noiembrie, s-au împlinit 71 de ani de la asasinarea marelui istoric Nicolae Iorga. A fost ridicat din locuința sa din Sinaia de către legionari, dus în pădurea Strejnic, de lângă Ploiești, și împușcat.
În dimineaţa zilei de 28 noiembrie 1940 întreaga Românie şi nu numai, avea să afle ştirea apocaliptică: asasinarea marelui istoric Nicolae Iorga, faptă îndelung pregătită de asasinii legionari.
Puţini ştiu că asasinarea lui Nicolae Iorga are o legătură indirectă cu Buzăul. Mai exact cu localitatatea Țintești, conexiune creată de un om al cărui destin a rămas legat de acest eveniment: Aurel Stoicescu.
Născut pe 21 octombrie 1916 în localitatea Țintești, a urmat cursurile școlii din satul natal, și a ajuns șef al Postului de Jandarmi din Strejnic, județul Prahova. În dimineața zilei de 28 noiembrie 1940, plutonierul Aurel Stoicescu era de serviciu pe raza postului său și avea să facă o descoperire care îi va marca destinul pentru totdeauna.
“În noaptea de 27 am fost de serviciu pe raza postului meu și m-am înapoiat acasă pe la orele 2.00. În dimineața zilei de 28 noiembrie , între orele 7.00 – 7.15, mergând spre post, m-am întâlnit cu gardianul Petre Zamfir, cu care am discutat diferite chestiuni de serviciu, după care numitul a plecat spre Ploiești. Peste 10 – 15 minute Petre Zamfir s-a înapoiat și mi-a spus că pe raza postului nostru s-ar afla un cadavru cu barbă. Am plecat imediat la fața locului și pe șoseaua Ploiești – Strejnic, pe partea dreaptă, la o distanță de 15 metri de șosea am găsit cadavrul unui necunoscut în etate de 68-70 de ani, cu barbă, căzut pe spate, cu mâna dreaptă puțin depărtată de corp și cu degetele împreunate în semnul crucii”, se arată în declarația dată de plutonierul Aurel Stoicescu în fața Judecătorului de Instrucție în 9 decembrie 1940.
Această descoperire avea să-l aducă pe Aurel Stoicescu într-un conflict cu mișcarea legionară din România, după cum el însuși a declarat. “La locul crimei au apărut şi doi comisari de la Chestura de Poliţie Prahova-Ploieşti. A început între mine şi ei o discuţie neplăcută. Comisarii s-au dezis imediat de rolul lor: <Nu este pe teritoriul nostru, ne declinăm competenţa>. Avea dreptate: crima se petrecuse pe raza postului meu. Aşa stand lucrurile, am raportat telefonic domnului lt. colonel Ionescu Alexandru – şeful Jandarmeriei Prahova, că profesorul Nicolae Iorga răpit în ajun de la Sinaia a fost găsit împuşcat la Strejnic. A luat notă şi mi-a ordonat să telefonez la Parchet procurorului şi să-l chem să începem împreună cercetările.”
Pentru că procurorul chemat să cerceteze asasinatul a refuzat să vină, plutonierul Aurel Stoicescu şi-a desfăşurat ancheta singur, chiar dacă primise ameninţări repetate, ca nu cumva să reiasă din anchetă că Nicolae Iorga a fost asasinat de legionari. Cercetările au dus la indentificarea asasinilor şi a maşinii cu care a fost adus Nicolae Iorga la Strejnic, dar dosarul a dispărut de la Parchetul Ploieşti. Cei doi asasini, împreună cu şoferul maşinii, descoperiţi în urma anchetei plutonierului Stoicescu au fost declaraţi oficial morţi şi îngropaţi, conform actelor, în cimitirul “Pătrunjelul“ (actual „Reînvierea“) din Bucureşti. În realitate, autorităţile de la acea vreme i-au expediat pe cei doi peste graniţă, unul în Germania şi celălalt în Italia. În schimb, şoferul maşinii, care era un martor incomod, a fost executat la cîteva luni de la arestarea sa.
Chiar în timpul unei audieri de la Parchet, plutonierul Aurel Stoicescu a fost nevoit să fugă pentru că legionarii urmau să-l ridice, secretarul acestei instituţii ajutându-l să iasă din clădire. Comandantul său i-a ordonat să fugă la Bucureşti, unde a aranjat să stea ascuns în sediul Jandarmeriei, până s-au făcut demersurile să fie mutat în funcţia de şef de post în localitatea Mislea.
După ce a ieşit la pensie, Aurel Stoicescu s-a stabilit la Arad, unde a trăit şi a păstrat în memorie coşmarul pe care l-a trăit în anul 1949.
Pentru că destinele celor doi au fost legate pe viaţă, în data de 28 noiembrie 2011, la 71 de de la asasinarea lui Nicolae Iorga, Aurel Stoicescu trece în nefiinţă, la vârsta de 95 de ani. Acesta va fi înmormântat mâine, 30 noiembrie, în cimitirul UTA.
