Medicii atrag atenția că ste periculos pentru organism trecerea de la aer condiționat la caniculă. Principalul pericol îl reprezintă șocul termic. E important să ştim că atunci când trecem dintr-o locuinţă, unde funcţionează aerul condiţionat, la canicula de afară, expunem organismul unui risc. Ne putem confrunta cu transpiraţii abundente, senzaţie de disconfort, respiraţie îngreunată, urechi înfundate, creşteri ale valorilor tensiunii arteriale şi ale pulsului sau cu şocul termic. De asemenea, poate exista riscul unui stop cardiorespirator, al unui infarct miocardic, al unui avort spontan sau se poate pune problema unui naşteri premature, asta în cazul gravidelor. Chiar şi sistemul imunitar poate fi afectat, ceea ce conduce la apariţia unui risc crescut de otite, sinuzite, pneumonii şi bronşite, deoarece aerul favorizează dezvoltarea viruşilor.
Şocul termic reprezintă cea mai gravă formă de supraîncălzire şi are o mortalitate de până la 70%. “Atunci temperatura corpului ajunge în jurul valorii de 41 – 43 °C şi este însoţită de starea de prostraţie. Apare frecvent la persoanele în vârstă, cu afecţiuni cronice preexistente (arteroscleroză, insuficienţă cardiacă congestivă, diabet, alcoolism etc). Şocul termic are caracteristici asemănătoare cu celelalte tipuri de şoc. Gravitatea lui este dată de asocierea dintre supraîncălzire şi deshidratare, la care se adaugă grave dezechilibre ionice şi tulburări hemodinamice consecutive”, spun medicii.
Tendinţa organismului de a se supraîncălzi este urmată de o serie de modificări compensatorii. “Vasele sangvine din ţesutul subcutan se dilată, crescând afluxul de sânge şi implicit pierderea de căldură. Pe măsura ce temperatura ambientală se apropie din ce în ce mai mult de valoarea de 37 de grade Celsius, schimbul direct de caldură prin convecţie devine ineficient şi trebuie mobilizate alte mecanisme suplimentare de răcire. Principalul mecanism este cel de transpiraţie. Prin evaporarea transpiraţiei pe suprafaţa corpului se elimină o mare cantitate de căldură. Acest mecanism îşi pierde eficienţa dacă mediul exterior este umed. Acesta este motivul pentru care caldura uscată este mult mai uşor de suportat decât caldura umedă”, spun medicii.
Tot din cauza transpiraţiei excesive, în lipsa unei hidrătări adecvate, se instalează hipotensiunea arterială. Durerea de cap, ameţeala şi leşinul sunt manifestări ale scăderii tensiunii arteriale. Din cauza căldurii mai pot apare infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Prin deshidratare, sângele îşi schimbă consistenţa, devine mai vâscos. Din cauza vascozităţii crescute, la un moment dat se formează un cheag de sânge care blochează circulaţia. Dacă acest blocaj survine la nivelul vaselor inimii, suntem în faza infarctului miocardic, manifestat prin durere intensă în zona inimii, stare de rău extrem, transpiraţii generalizate. Dacă sunt blocate vasele creierului, apare atacul cerebral ischemic, care este asociat frecvent cu paralizarea unei părţi a corpului.
La persoanele care manifestă această predispoziţie de creştere a tensiunii arteriale, discomfortul produs de caldura extremă poate duce la o criză hipertensivă. Durerea de cap, durerea de inima, senzaţia de vomă, ameţeala, toate sunt semnele acestei crize, în extremis poate apărea atacul cerebral hemoragic, prin care o parte din creier este inundată de sânge. Paralizia, imposibilitatea de a vorbi sau inghiţi sunt manifestări ale atacului cerebral şi pot rămâne permanente. Dacă sunt afectaţi centrii respiratori survine decesul prin asfixie.
Măsuri preventive pe timp de caniculă
Vremea caniculară afectează în mod direct persoanele cu boli cardiovasculare, afecţiuni care reprezintă principala cauză de deces la nivel mondial. Printre măsurile de precauţie, specialiştii din domeniu le enumeră pe următoarele:
– pacienţii hipertensivi trebuie să-şi ajusteze în această perioadă tratamentul, în special tratamentul diuretic, care poate duce la o deshidratare accentuată;
– evitarea ieşirilor între orele 11:00- 18:00;
– adoptarea unei vestimentaţii din materiale naturale, de culoare deschisă pentru a evita supraîncălzirea;
– evitarea alimentelor grele, bogate în grăsimi saturate;
– evitarea abuzului de alcool şi de cafea;
– o hidratare adecvată, minimum 2 litri de apă/ zi.
