INTERVIU. Dr. Nicoleta Bîrcă, despre cancerul bronhopulmonar: Nu așteptați să apară toate aceste simptome!

Cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului Bronhopulmonar, medicii atrag atenția asupra importanței depistării precoce a acestei afecțiuni și îi încurajează pe oameni să discute deschis cu medicul despre sănătatea plămânilor și despre factorii de risc. Pentru a înțelege mai bine cum poate fi prevenit și depistat din timp cancerul bronhopulmonar, Biroul de Presă al SJU a realizat un interviu cu dr. Nicoleta Bîrcă, medic primar pneumologie în cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău, despre simptome, metodele de diagnostic, prevenție și importanța controalelor de specialitate.

Care sunt principalii factori de risc pentru cancerul pulmonar?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Plămânii filtrează peste 10.000 de litri de aer zilnic, iar tot ce pătrunde acolo lasă o amprentă. Ultimele ghiduri internaționale (ESMO, NCCN) clasifică factorii de risc în cinci mari categorii:

• Fumatul (clasic si modern): Rămâne responsabil pentru 80-85% dintre cazuri. Nu contează doar numărul de țigări, ci anii de expunere. Dispozitivele cu tutun încălzit și vape-urile nu sunt inofensive — aerosolii lor mențin o inflamație cronică în bronhii.
  Fumatul pasiv cresște riscul celor din jur cu 20–30%.
• Gazul Radon și poluarea: Radonul — un gaz radioactiv inodor care provine din sol și se acumulează în subsoluri sau case neaerisite — este prima cauză de cancer pulmonar la nefumători. Poluarea urbană și particulele fine afectează direct țesutul pulmonar.
• Expunerea profesională: Inhalarea prelungită de azbest, siliciu, metale grele (crom, nichel) sau gaze de eșapament diesel la locul de muncă.
• Bolile pulmonare preexistente: Inflamația cronică din BPOC, fibroza pulmonară sau cicatricele rămase după tuberculoză cresc vulnerabilitatea țesutului.
• Factorul genetic: Istoricul de cancer pulmonar la rudele de gradul I indică o sensibilitate crescută la mutații celulare, explicația pentru cazurile apărute la persoane tineri sau nefumătoare.
  Mesajul cheie: peste 80% din acești factori pot fi evitați. Renunțarea la fumat și aerisirea spațiilor rămân cele mai bune măsuri de prevenție.

Ce simptome ar trebui să determine pacientul să meargă la medic?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,În practică, cel mai mare pericol este că plămânul nu are receptori de durere în profunzime, așa că boala debutează de multe ori tăcut. De aceea, le spun pacienților să fie atenți la orice schimbare care persisită mai mult de 2-3 săptămâni. Recomandarea ghidurilor actuale este ca pacientul să solicite un consult de specialitate dacă observă:

• Tusea nouă sau modificarea tusei vechi: o tuse banală care nu mai trece după un puseu de răceală sau o tuse de „fumător” care își schimbă tonul, frecvența ori devine mai chinuitoare.
• Sânge în spută (hemoptizia): chiar și un singur firicel de sânge observat în spută este un semnal de alarmă absolut care necesită investigații imediate.
• Lipsa de aer (dispneea) și șuieratul (wheezing): senzația că „nu mai ajunge aerul”, apărută la eforturi mici sau chiar în repaus, ori un șuierat neobișnuit la respirație.
• Durerea toracică persistentă: o jenă, o apăsare sau o durere localizată la nivelul pieptului, umerilor sau spatelui, care se accentuează când pacientul respiră adânc sau tușește.
• Răgușeala inexplicabilă: schimbarea vocii (disfonia) care durează de câteva săptămâni, fără să existe o infecție în gât.
• Semnalele generale de alarmă: scăderea bruscă în greutate fără dietă, lipsa apetitului, oboseala marcată care nu trece prin odihnă sau febra moderată repetată fără o cauză clară.
  Sfatul meu pentru pacienți: nu așteptați să apară toate aceste simptome! Un singur semn dintre cele de mai sus care durează peste 3 săptămâni este un motiv suficient pentru a merge la medicul de familie sau direct la pneumolog.

Când este recomandat screeningul pentru cancerul pulmonar?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Profilul persoanei eligibile
Fumători sau foști fumători de lungă durată
Ghidurile internaționale recente (ESMO, NCCN) recomandă screeningul activ persoanelor care îndeplinesc toate aceste criterii:

• Vârsta: între 50 și 80 de ani (sau 55-74 ani, conform unor protocoale europene);
• Istoric masiv de fumat: un consum de cel puțin 20 pachete-an (calculat simplu: numărul de pachete fumate pe zi × numărul de ani — de exemplu, 1 pachet/zi timp de 20 de ani sau 2 pachete/zi timp de 10 ani);
• Statutul de fumător: persoane care fumează în prezent sau care s-au lăsat de fumat în ultimii 15 ani.
  Testul standard recomandat
  Iradiere minimă, imagistică clară
  Metoda standard recomandată la nivel mondial este Computer Tomograful cu doză mică de radiații (LDCT), efectuat anual.
  Spre deosebire de o radiografie pulmonară clasică (care adesea scapă leziunile mici), LDCT poate depista noduli microscopici de doar câțiva milimetri, într-un stadiu complet vindecabil, cu un nivel de iradiere foarte redus.

Când extindem indicația de screening?
Dr. Nicoleta Bîrcă: Medicul poate recomanda investigația chiar și la un consum mai mic de tutun dacă pacientul asociază:

• Diagnostic de BPOC sau fibroză pulmonară;
• Istoric de cancer pulmonar la rude de gradul I;
• Expunere profesională dovedită la azbest sau radon.
  Mesajul cheie: screeningul nu este pentru omul bolnav care are deja simptome, ci pentru omul asimptomatic aflat la risc. Depistat în Stadiul I, cancerul bronhopulmonar are o rată de vindecare de peste 70-80%.

Ce investigații sunt necesare dacă există suspiciunea unui cancer pulmonar?
Dr. Nicoleta Bîrcă:

• Imagistica (să vedem unde este problema).
• CT de torace cu substanță de contrast: oferă imaginea clară a tumorii și a ganglionilor.
• PET-CT și RMN cerebral: arată extinderea exactă a bolii în tot organismul.
• Biopsia (să punem diagnosticul de certitudine).
• Bronhoscopia / EBUS: explorăm căile aeriene cu un tub fin și prelevăm o mică mostră
  de țesut.
• Puncția ghidată CT: pentru tumorile situate spre marginea plămânului.
• Testarea genetică și moleculară (să alegem tratamentul potrivit).
• Analizăm țesutul pentru mutații genetice (EGFR, ALK etc.) sau markeri de imunoterapie
  (PD-L1), ca să știm dacă putem folosi terapii țintite moderne.

Fumatul pasiv crește riscul de cancer pulmonar?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Da, categoric. Ghidurile internaționale și datele OMS confirmă că fumatul pasiv este un factor direct cauzator de cancer pulmonar.
Iată ce trebuie să știe populația:

• Riscul crește cu 20–30%: o persoană care nu a fumat niciodată, dar trăiește sau lucrează alături de un fumător, are un risc semnificativ mai mare de a dezvolta boala.
• Mecanismul din aer: fumul inhalat de cei din jur (emis de capătul aprins al țigării) conține o concentrație chiar mai mare de substanțe toxice și praf fin nociv decât cel tras direct de fumător prin filtru.
• Nu există un prag minim sigur: nici aerisirea încăperii, nici fumatul la fereastră sau lângă hota din bucătărie nu elimină complet particulele toxice din casă.

Cum pot reduce riscul de a dezvolta această boală?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Vestea bună pe care o dau mereu pacienților mei este că peste 80% din riscuri pot fi prevenite. În ghidurile actuale de sănătate publică, prevenția se rezumă la câțiva pași concreți:

• Renunțarea la fumat (în orice formă): este cel mai important pas. La 10 ani de la renunțare, riscul de cancer pulmonar scade la jumătate comparativ cu cel al unui fumător activ.
• Protejarea spațiului de locuit: evitarea fumatului în interior (pentru a elimina fumatul pasiv) și aerisirea regulată a locuințelor/subsolurilor pentru a preveni acumularea de radon.
• Protecția la locul de muncă: purtarea echipamentului adecvat (măști cu filtru specifice) dacă lucrați în medii cu pulberi de azbest, siliciu, metale sau gaze industriale.
• Ai grijă de imunitatea generală: o alimentație curată, cu legume și fructe proaspete, alături de mișcare în aer liber, ajută organismul să repereze și să curățe celulele bolnave înainte să creeze probleme. Nu e o rețetă minune, dar îi dă plămânului resurse să se apere.
• Controlul medical la timp: dacă aveți peste 50 de ani și un istoric lung de fumat, întrebați medicul de familie sau pneumologul despre screeningul prin CT cu doză mică.

Există semne timpurii ale cancerului pulmonar?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Adevărul direct: de cele mai multe ori, NU. Plămânii nu au receptori de durere în interior, așa că o tumoră la început poate să crească tăcut, fără să supere cu nimic. De asta, cancerul pulmonar este descoperit de multe ori în stadii avansate.
Totuși, există câteva semnale discrete pe care corpul le trimite și pe care nu ar trebui să le ignorăm:

• O tuse ușoară, dar care nu mai trece (durează de mai bine de 3 săptămâni și nu are legătură cu o răceală);
• O schimbare minoră în tusea obișnuită de fumător (devine mai desă, mai chinuitoare sau își schimbă tonul);
• Senzația de „lipsă de aer” la eforturi mici pe care înainte le făceai fără probleme (urcatul câtorva trepte, un mers mai alert);
• O oboseală nejustificată sau scăderea discretă în greutate, fără să fi ținut dietă.
  Concluzia mea ca medic: cel mai bun „semn timpuriu” este de fapt screeningul (CT-ul cu doză mică) făcut înainte să apară vreo acuză, la persoanele de peste 50 de ani care au fumat mult.

Ce rol au antecedentele familiale in riscul de cancer pulmonar?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Iată ce trebuie să știe populația:

• Suntem diferiți, nu condamnați. Faptul că ai avut pe cineva în familie cu cancer pulmonar nu înseamnă că vei face și tu boala. Înseamnă doar că plămânii tăi pot fi puțin mai sensibili la factorii toxici din mediu.
• Componenta stilului de viață rămâne dominantă. În cancerul pulmonar, mediul și fumatul au un cuvânt mult mai greu de spus decât genetica. Asta este o veste bună, pentru că înseamnă că tu deții controlul prin alegerile pe care le faci zilnic.
• Informația este un scut, nu o amenințare. Să știi că ai un istoric în familie nu trebuie să te sperie, ci să te facă mai atent. Îi dă medicului tău de familie un indiciu util pentru a-ți recomanda controale de rutină la timp.
• Prevenția funcționează. Chiar și cu o mică predispoziție din familie, dacă nu fumezi, eviți noxele și îți faci evaluările periodice, riscul scade drastic.
  Mesajul principal pe care vreau să-l transmitem este: istoricul familial este un motiv de atenție și grijă de sine, nicidecum de panică.

Ce înseamnă un diagnostic precoce și cum influențează tratamentul?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Diagnosticarea precoce înseamnă să descoperim boala în Stadiul I sau II — adică atunci când tumora este mică, delimitată strict la o porțiune din plămân și nu s-a extins la ganglionii vecini sau la alte organe.
Iată de ce acest lucru schimba radical ecuația pentru pacient:

• Șanse reale de vindecare. Depistat în Stadiul I, cancerul pulmonar poate fi tratat cu o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 70-80%. În stadiile avansate, aceste cifre scad din păcate dramatic.
• Tratament cu scop curativ (chirurgical). În stadii incipiente, chirurgul poate îndepărta complet tumora prin intervenție chirurgicală (adesea minim invazivă). Plămânul rămas se adaptează, iar pacientul își poate relua viața normală.
• Opțiuni terapeutice mai simple și mai puțin aggressive. Tratamentul este mult mai ușor de tolerat de organism, fără a fi nevoie de la început de combinații complexe și de durată.
  Pe scurt, depistarea precoce mută diagnosticul de la o boală extrem de gravă la o afecțiune care poate fi vindecată.

Ce recomandări aveți pentru menținerea sănătații plămânilor?
Dr. Nicoleta Bîrcă: ,,Ca medic pneumolog, dacă ar fi să le las oamenilor o listă scurtă și realistă de reguli pentru plămâni sănătoși, aceasta ar fi:

• Fă curățenie în aerul pe care îl respiri: dacă fumezi, caută sprijin să te lași — este cea mai bună decizie pe care o poți lua pentru sănătatea ta. Evită fumatul în casă sau mașină și aerisește zilnic încăperile, mai ales iarna sau dacă locuiești la casă/subsol (unde se poate aduna radon).
• Pune plămânii la treabă: mișcarea zilnică (chiar și un mers pe jos mai alert de 30 de minute) obligă plămânii să se extindă complet și să funcționeze la capacitate maximă.
• Fii atent la mediu și la locul de muncă: dacă lucrezi într-un mediu cu praf, pulberi, gaze de eșapament sau chimicale, poartă tot timpul mască de protecție adecvată. Nu subestima ce inhalezi zi de zi!
• Protejează-te de infecții: o răceală netratată sau o gripă severă poate lăsa sensibilități. Vaccinează-te antigripal și antipneumococic dacă ești într-o grupă de risc sau ai boli de plămâni cunoscute.
• Nu amâna vizita la medic! Dacă ai o tuse care nu mai trece, respiri mai greu ca de obicei sau ai peste 50 de ani și un istoric lung de fumat, mergi la un control. Prevenția și verificarea la timp sunt cel mai bun scut!
  
• Interviu realizat de Compartimentul Relații Publice din cadrul Spitalului Județean de Urgență Buzău
  Adriana Bunilă