Sarcina ectopică este o afecțiune care necesită un diagnostic și un tratament rapid pentru a proteja sănătatea pacientei.
Într-un interviu realizat de Biroul de Presă al clei mai mari unități medicale din județ, dr. Claudiu Șerbănoiu, medic primar obstetrică-ginecologie, doctor în științe medicale și șeful Secției de Obstetrică-Ginecologie din cadrul Maternității Buzău, a vorbit despre sarcina ectopică, simptomele de alarmă, cum se stabilește diagnosticul și care sunt opțiunile de tratament.
Ce este o sarcină ectopică?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „Sarcina ectopică este orice sarcină în care blastocistul se implantează în altă parte decât în cavitatea uterului, unde este locul lui de implantare. Astfel, găsim sarcini extrauterine în trompă, în cavitatea abdominală, în cicatricea uterină, în peretele uterului, în porțiunea istmică a trompei. Putem găsi sarcină ectopică în col sau putem găsi și o sarcină normală și o sarcină ectopică, se numește sarcină heterotopică.
Din fericire, cele mai multe cazuri, 90%, sunt sarcini ectopice tubare, în trompă, iar abordarea lor chirurgicală este mai ușoară. Dar nu trebuie să neglijăm posibilitatea sarcinii ectopice în alte localizări. Pentru că a crescut foarte mult incidența operațiilor cezariene, multe sarcini se tratează la nivelul tranșei de serotomie, în defectul de tranșă, de acolo, și reprezintă o provocare medicală serioasă.”
Care sunt principalele cauze și factorii de risc?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „Factori de risc ar fi: vârsta peste 35 de ani, fumatul. Cauze: infecții ale tractului genital, procedeele de fertilizare in vitro, operații la nivelul tractului genital, fie de trompe, fie ale colului. Sunt mulți factori, dar nu neapărat îi putem controla.”
Care sunt simptomele de alarmă?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „În primul rând, orice sarcină ectopică este un motiv foarte temeinic de îngrijorare. Încă este una dintre cauzele de mortalitate maternă destul de ridicate la nivel global, astfel încât orice sarcină pe care nu o găsești la locul ei, în uter, se rezumă a fi o sarcină ectopică și atunci trebuie să vedem unde este localizată.
Semnele de alarmă variază de la minore până la șocul hemoragic provocat de sângerarea abdominală, în cazul sarcinii tubare, sau sângerărilor vaginale puternice, în cazul sarcinilor cervicale.
În principal, orice femeie căreia nu îi vine menstruația, orice femeie la vârsta reproducerii căreia nu îi vine menstruația și are un test de sarcină pozitiv, testul de sarcină fiind fiabil și foarte bun, și care, în urma unei ecografii, consultații/ecografii, nu se depistează sarcina în cavitatea uterină, este un semnal de alarmă.”
Cum se stabilește diagnosticul?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „Diagnosticul se stabilește odată cu sarcina, prin beta-hCG, că este din sânge, că este din urină. Beta-hCG, cel mai sigur și mai clar, ecografic, ca o sarcină incipientă la început poate să păcălească, nu îți poți da seama cu ușurință. Cel mai simplu, ecografic endovaginal, dar și la ecografia endovaginală este posibilitatea să fie o sarcină mică, incipientă, și să nu îți dai seama dacă este o sarcină intrauterină sau extrauterină.”
Care sunt opțiunile de tratament?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „Diferă. În situația în care ai o suspiciune de sarcină extrauterină, dar tu nu ai un diagnostic precis de sarcină extrauterină și dacă pacientul este echilibrat hemodinamic, nu are șoc hemoragic, nu are durere mare, o variantă ar fi expectativa, adică să așteptăm să vedem ce se întâmplă. Pentru că, în cazul unei sarcini, creșterea la nivelul cavității uterine în sarcină este foarte accentuată în primele săptămâni, astfel încât, de la o săptămână la alta, ceea ce n-ai văzut acum o săptămână, cu siguranță poate vei vedea în cazul unei sarcini intrauterine normale peste o săptămână. Aceasta ar fi varianta pentru stabilirea diagnosticului.
Una dintre variantele promovate și agreate de ghidurile noastre ar fi tratamentul medicamentos în cazul în care ai o sarcină extrauterină diagnosticată și nu ai și o sarcină intrauterină, iar sarcina extrauterină diagnosticată este situată la nivelul trompei, dar se pretează și pentru cele cervicale. Ar fi tratamentul cu metotrexat.
Dacă pacientul nu are contraindicații de așa ceva și dacă pacientul este compliant, adică înțelege și riscurile, și efectele secundare ale metotrexatului și își asumă chestia asta, tratamentul atunci se poate iniția cu metotrexat la sarcinile extrauterine care sunt echilibrate hemodinamic și care nu sunt cu sângerări sau simptomatologie intensă.
Sunt mai multe scheme: schema cu o doză, schema cu două doze, schema cu maximum patru doze. Se face monitorizare ecografică a sarcinii și, mai ales, monitorizarea serologică a beta-hCG, la intervale regulate. Dacă scade într-un ritm suficient de confortabil pentru noi, atunci înseamnă că tratamentul a fost eficient și trebuie să urmărim în dinamică până când beta-hCG-ul scade sub 20 de unități.
Acest tratament se pretează la sarcini extrauterine mici, sub 3 cm, la valori ale beta-hCG-ului undeva la 3.500 sau sub și, eventual, să se vadă activitate cardiacă. Dar dacă aceste condiții sunt îndeplinite, tratamentul cu metotrexat poate fi eficient și poate rezolva situația. Dar rata de eșec a tratamentului medicamentos crește. De aceea, o parte din pacientele pe care le-am tratat din secția noastră cu metotrexat au ajuns la operație.”
În ce situații este necesară intervenția chirurgicală?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „Intervenția chirurgicală este necesară la toate sarcinile extrauterine cu instabilitate hemodinamică, cu dureri abdominale existente, cu diagnosticul pus de sarcină extrauterină și care au criteriile anterioare, în dimensiuni de peste 3 cm, și atunci când pacientul devine o urgență medico-chirurgicală. Și atunci, tratamentul cam acesta este.”
Ce riscuri apar dacă nu este tratată la timp?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „În foarte rare cazuri, o sarcină extrauterină tubară, în general, poate să se termine cu un avort tubar și sarcina să fie avortată în cavitatea abdominală, iar acolo să se stingă procesul. Dar nu este așa. De obicei, o sarcină extrauterină evoluează de cele mai multe ori către sângerare.
Că este sângerare în cavitatea abdominală, de la trompă sau de la ovar, dacă este implantată pe ovar, sau dacă este implantată în cavitatea peritoneală și acolo dă sângerare, sau sângerare abundentă vaginală în cadrul sarcinilor cervicale, toate acestea duc spre o agravare a situației pacientei și necesitatea intervenției chirurgicale.”
Cum afectează fertilitatea și viitoarele sarcini?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „În primul rând, de orice localizare am vorbi, locul unde s-a implantat blastocistul produce o lezare a țesuturilor, astfel încât, la nivelul trompei, se produce o alterare și nu va fi funcțională sau, mai degrabă, puțin probabil să fie funcțională în cazul procedurilor chirurgicale în care numai incizezi trompa și cureți sarcina și o lași pe loc. De obicei, devine sursa pentru o nouă extrauterină.
În cazul sarcinilor cervicale, se cam finalizează cu histerectomie totală, pentru că sângerările sunt foarte mari. La restul de localizări, amprentează fertilitatea femeii, în general o reduce semnificativ.”
Poate fi prevenită sarcina ectopică?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „Da, poate fi prevenită. La factorii de risc sunt infecțiile tractului genital: analize făcute la timp, investigații, infecții ale tractului genital, să le tratezi. Renunțarea la fumat sau reducerea fumatului, de exemplu. Fertilizarea in vitro este cauza de infertilitate, în general, infecția este cauza principală.”
Ce recomandări aveți pentru femeile care au trecut printr-o sarcină ectopică?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „Să se îngrijească, să își facă consulturile periodice și, în clipa în care îi întârzie menstruația, în clipa în care suspectează o sarcină, să verifice cât mai repede prezența sarcinii și, mai ales, prezența sarcinii în uter. Este cel mai important lucru.”
Câte cazuri de sarcină ectopică s-au înregistrat în anul 2025, respectiv 2026, la Maternitatea Buzău?
Dr. Șerbănoiu Claudiu: „12 cazuri numărate, de anul trecut până luna trecută, și din ele, două treimi au fost rezolvate chirurgical, laparoscopic, pentru că erau stabile. Restul au fost rezolvate chirurgical, mai puțin de o treime, chirurgical clasic, pentru că erau urgențe. Și o proporție care nu completează sută la sută: cele tratate medicamentos au ajuns la operație. Cam la 40% dintre cazuri s-a încercat rezolvarea medicamentoasă, cam la jumătate sau ceva mai puțin de jumătate din cazurile care au fost tratate.”
Interviu realizat de Biroul de Presă al Spitalului Județean de Urgență Buzău/Adriana Bunilă
