Duminică, 30 iulie, senatorul buzoian Lucian Romașcanu, fost ministru al Culturii, s-a numărat printre invitații unui eveniment deosebit organizat la Viena, susținut în premieră de Opera Națională București și dedicat celebrării a 170 de ani de la nașterea și comemorării a 140 de ani de la moartea compozitorului Ciprian Porumbescu.
Concertul „Crai Nou – Ciprian Porumbescu” a fost susținut de soliștii, orchestra și corul Operei Naționale București, dirijor Daniel Jinga, cu susținerea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, iar invitați speciali au fost Gheorghe Zamfir și Maria Coman.
,,Cu mare bucurie am participat la Viena, în celebra sala mare a Musikverein, la evenimentul dedicat lui Ciprian Porumbescu de Opera Națională București.
Evenimentul dedicat românilor din Austria și din țările vecine, dar și austriecilor iubitori de muzică a strâns aproape 2000 de spectatori la un regal muzical, dirijat superb de Daniel Jinga, cu corul și orchestra Operei Naționale și cu Gheorghe Zamfir invitat de onoare.
Mă bucur că am fost parte a acestei idei și îl felicit pe dl. Secretar de stat Gheorghe Cârciu, șeful Departamentului pentru românii de pretutindeni pentru finanțarea acestui superb concert!
O mențiune specială pentru Preotul Emanuel Ștefan Nuțu din Viena a cărui contribuție a fost crucială pentru succesul evenimentului.” , a transmis fostul ministru al Culturii, președinte al PSD Buzău, pe pagina sa de facebook.
*INFO ISTORIC
La mai bine de trei decenii după prima operetă românească Baba Hârca de A. Flectenmacher (reprezentată la Iași, la 26 decembrie, 1848 ) apare Crai Nou a lui Ciprian Porumbescu, pe textul lui Vasile Alecsandri, a cărei primă reprezentare publică a avut loc la Brașov, în 1882, la Gimnaziul Românesc, pe o scenă improvizată, în sala de festivități a acestuia. Deși interpreții au fost niște artiști amatori din oraș, reprezentația a fost unul dintre cele mai de seamă evenimente culturale ale muzicii românești. Piesa dramatizată de Vasile Alecsandri a fost scrisă cu intenția expresă a poetului de a fi pusă pe muzică, iar textul piesei a fost preluat şi respectat întocmai de către Ciprian Porumbescu.
„Abia în 1882, o dată cu apariția lui Crai nou, putem consemna un salt calitativ în operetă, abia atunci trăsăturile genului, fundamentate în creația lui Offenbach și J. Strauss, se identifică întru totul într-o operetă românească. Din acest moment putem vorbi despre opereta națională în sensul clasic al noțiunii, întrunindu-se cerințele dramaturgico-muzicale ale genului.” (Octavian Lazăr Cosma Hronicul muzicii româneşti: 1858-1898)
În muzica operetei, se recunosc două surse de inspirație – cea a folclorului românesc și cea a operetei clasice vieneze. Se știe că dorința mare a lui Ciprian Porumbescu era să creeze o operetă izvorâtă din folclor. Ceea ce a și reușit, opereta Crai Nou devenind un reper al muzicii românești din secolul al XIX-lea.
Opereta îmbină buna dispoziție cu verva poetică și reveria, într-o atmosferă autentic românească, tonică, stenică, creată de o muzică simplă și caldă. Creația lui Porumbescu reinterpretează un mit popular care spune că Luna Nouă (Craiul Nou) poate aduce fericirea celor îndrăgostiți. Subiectul a fost preluat din mediul satului moldovenesc, iar acțiunea se petrece în 1851, având la bază o veche legendă populară, ce are în mijlocul său o poveste de dragoste ce triumfă asupra tuturor piedicilor exterioare. (Sursă: https://operanb.ro/crai-nou-la-viena/)
