Când îţi poate reţine angajatorul din salariu? Tot ce trebuie să ştii din punct de vedere legal

Legislatia muncii stabileste ca salariatii raspund patrimonial pentru pagubele materiale produse din vina si in legatura cu munca lor. Totusi, pentru ca un angajator sa poata retine din salariul angajatilor sai, trebuie indeplinite anumite proceduri legale, prevazute de Codul Muncii. De asemenea, retinerile salariale trebuie sa se incadreze in anumite sume stabilite in prealabil, fie printr-o hotarare judecatoreasca, fie printr-un document semnat atat de angajator, cat si de angajat. Afla, astazi, dintr-o sinteza utila, tot ce trebuie sa stii despre procedura care se aplica in cazul retinerilor salariale.

1) Ce fel de prejudicii aduse angajatorului pot conduce la retinerile salariale?

Exista mai multe conditii ce trebuie indeplinite pentru ca angajatorul sa poata retina din salariul angajatilor sai, acestea fiind prevazute si de Codul Muncii.

Astfel, in primul rand, trebuie sa existe o paguba materiala, adica un prejudiciu, o diminuare adusa patrimoniului angajatorului. Aceasta poate rezulta din neexecutarea sau din executarea defectuoasa a obligatiilor contractuale. Aici trebuie mentionat faptul ca salariatii nu raspund de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului, adica cele care se produc din cauza conditiilor concrete de la locul de munca.

In plus, prejudiciul trebuie sa poata fi determinat la data la care se solicita plata despagubirii sau determinabil in viitor, si sa poata fi usor evaluat in bani.

In al doilea rand, paguba trebuie sa fie produsa din vina salariatului. In consecinta, mentioneaza Cioca, salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate.

Totodata, paguba trebuie sa fie produsa in legatura cu munca angajatilor. Aceasta inseamna ca paguba trebuie sa fie produsa in timpul programului de lucru si in procesul muncii. Daca paguba este produsa in afara programului de serviciu sau prin efectuarea unor activitati care nu au legatura cu atributiile din fisa postului si nu au fost efectuate din dispozitia conducatorului locului de munca, atunci nu putem vorbi de raspundere civila contractuala, ci de raspundere delictuala.

Nu in ultimul rand, trebuie sa existe o legatura de cauzalitate intre paguba produsa si fapta salariatului, care se poate dovedi prin orice mijloc de proba.

Atentie! Nicio retinere din salariu nu poate fi operata, in afara cazurilor si conditiilor prevazute de lege.

2) Procedura legala aplicabila in cazul in care angajatii produc daune angajatorului

Atunci cand angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita acestuia recuperarea contravalorii prejudiciului.

Mai precis, intre angajator si angajat se va incheia o nota de constatare si evaluare a pagubei, de comun acord, in care se va stabili valoarea pagubei si modul de retinere, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

Potrivit Codului Muncii, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie. Totusi, in cazul in care cuantumul prejudiciului depaseste aceasta valoare, atunci angajatorul va trebui sa apeleze la instanta de judecata pentru recuperarea lui.

Legislatia muncii stabileste, totodata, si procedura aplicabila atunci cand paguba a fost produsa de mai multi salariati. Astfel, in aceste situatii, cuantumul raspunderii fiecaruia se stabileste in raport cu masura in care a contribuit la producerea ei.

Daca masura in care s-a contribuit la producerea pagubei nu poate fi determinata, raspunderea fiecaruia se stabileste proportional cu salariul sau net de la data constatarii pagubei si, atunci cand este cazul, si in functie de timpul efectiv lucrat de la ultimul sau inventar.

3) Care este suma maxima ce se poate retine, pe luna, din salariul angajatului?

Dupa cum se precizeaza in Codul Muncii, suma stabilita pentru acoperirea daunelor se retine in rate lunare din drepturile salariale care se cuvin persoanei in cauza din partea angajatorului la care este incadrata in munca.

De asemenea, conform prevederilor legale, ratele nu pot fi mai mari de o treime din salariul lunar net, fara a putea depasi impreuna cu celelalte retineri pe care le-ar avea cel in cauza jumatate din salariul respectiv.

Legislatia muncii stabileste ca, in cazul mai multor creditori ai salariatului, va fi respectata urmatoarea ordine:

obligatiile de intretinere, conform Codului familiei

contributiile si impozitele datorate catre stat

daunele cauzate proprietatii publice prin fapte ilicite

acoperirea altor datorii

Retinerile din salariu cumulate nu pot depasi in fiecare luna jumatate din salariul net.

Pe de alta parte, nu sunt supuse executarii silite prin poprire sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la data infiintarii popririi. Atunci cand asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai multe popriri, termenul de 3 luni in care se pot efectua plati aferente drepturilor salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul infiintarii primei popriri.

Atentie! In cazul in care acoperirea prejudiciului prin retineri lunare din salariu nu se poate face intr-un termen de maximum 3 ani de la data la care s-a efectuat prima rata de retineri, angajatorul se poate adresa executorului judecatoresc in conditiile Codului de procedura civila.

4) Poate angajatul sa atace decizia de retinere din salariu?

Daca retinerea din salariu se face de comun acord, in baza notei de constatare si evaluare a pagubei, angajatul isi va putea formula cu aceasta ocazie toate obiectiunile, astfel incat sa se ajunga la un consens in ce priveste cuantumul si modul de recuperare a pagubei.

Exista, insa, si posibilitatea ca partile sa nu se inteleaga. In aceasta situatie, recuperarea pagubei se va face in baza unei hotarari judecatoresti.

Cu aceasta ocazie, in instanta, salariatul isi va putea expune punctul de vedere si, daca este nemultumit de hotararea data, va putea exercita toate caile de atac prevazute de lege.

In plus, daca sumele retinute din salariu nu au la baza o hotarare judecatoreasca sau nota de constatare, angajatul poate actiona in instanta angajatorul pentru a recupera suma de bani retinuta nelegal.

5) Ce se intampla daca angajatul isi schimba locul de munca?

Retinerile din salariu se vor face chiar si in situatia in care angajatul pleaca de la firma respectiva la o alta firma.

Concret, potrivit consilierului juridic, in cazul in care contractul individual de munca inceteaza inainte ca salariatul sa-l fi despagubit pe angajator, iar angajatul se incadreaza in munca la un alt angajator, retinerile din salariu se fac de catre noul angajator pe baza titlului executoriu transmis in acest scop de catre angajatorul pagubit.

Aceeasi procedura se va aplica si in cazul in care salariatul in chestiune se angajeaza ca functionar public in cadrul unei institutii sau autoritati publice, dupa cum se precizeaza in Codul Muncii.

In acelasi timp, daca salariatului ii inceteaza CIM la firma la care plateste despagubiri si ramane fara loc de munca, acoperirea daunei se va face prin urmarirea bunurilor sale, in conditiile Codului de procedura civila.