boicot, cetăţeni, codaşi, comune, fruntaşi, localnici, populatie, primari, referendum, top, USLReferendumul a fost dincolo de pasiuni pro sau contra, un bun prilej de a cunoaşte modul în care se mobilizează primarii. Unii dintre ei, nou aleşi,  alţii cu ştate vechi şi experienţă în alegeri. O analiză a procentelor de participare la vot ne arată că localităţile conduse de USL s-au întrecut în a convinge că votul la referendum este o datorie democratică. De cealaltă parte în coumnele conduse de primari PD-L că boicotul este un mod de a acţiona şi de a răspunde unui referendum în care cetăţenii nu au crezut. Într-un top al zelului , incontestabil primul loc a fost adjudecat de Blăjani, o comunitate în care din cei 961 de cetăţeni înscrişi pe listele electorale permanente au votat 882, Prezenţa la vot de 92,74% spune mai mult decât orice alt comentariu. Pe locul secund, al podiumului se situează Măgura, unde ,din cei 1781 de localnici înscrişi pe liste, s-au prezentat la urne 1600 de persoane, prin urmare un procentaj de 85,66% din cetăţeni au răspuns prezent provocării referendumului. Ultima poziţie în top 3 este ocupată de Căneşti cu 83,37%, o comună cu 722 de locuitori dintre care 602 au votat, 96 dintre ei ajutaţi cu urna mobilă, ce-i drept.  Alte 11 comune au bifat o prezenţă la urne de peste 70%. În topul neprezentării, sau boicotării referendumului, sau nepăsării faţă de un plebiscit care a costat mult, sunt în ordine crescătoare a procentajului obţinut: Calvini – 29,12%, Largu – 34,47% şi Odăile – 36,03%. Nici municipiile conduse de primari usl-işti nu au reuşit să treacă pragul de cvorum: municipiul Buzău a avut o prezenţă de 42,77% iar Rm Sărat de 49,66%.