Marile case de comerţ cu cereale, suspectate de constituirea unui cartel, au fost vizitate de Consiliul Concerenţei. Producătorii le reproşează preţurile de achiziţie mici şi marjele de profit mari (aproximativ 20% la grâu după calculele noaste).
Firmele vizate sunt cei mai mari jucători diin domeniu, cu rulaje cumulate de peste 1,5 miliarde euro- Cargill, Alfred Toepfer, Glencore, Ameropa Grains și Bunge. Ce marje de profit practică? Pe 18 iulie autoritatea de achiziţii din Egipt GATS, cel mai mare importator din lume, achiziţiona 120.000 tone din România din cele 300.000 la licitaţia respectivă. De la Bunge 60.000 tone la un preţ de 248 dolari/tona FOB (fără taxe), de la Alfred Toepfer 60.000 cu 247 dolari/tonă. Restul cantităţii a fost luată din Rusia, de la Louis Dreyfus şi Olam cu preţuri între 247,6-248,9 dolari/tona şi din Ucraina, de la Venus, cu 247 dolari. Pe 24 iulie, altă licitaţie, egiptenii cumpără aceleaşi cantităţi de la Buunge şi Ameropa cu 252 dolari (aici se precizează şi valoarea transportului-13 dolari/tonă). O cantitate egală este achiziţionată din Rusia şi Ucraina, tot la 252 dolari. În sfârşit, pe 30 iulie egiptenii cumpără încă 120.000 tone grâu românesc (de la Bunge şi Alfred Toepfer) cu 252 dolari, o cantatitate egală o livrează şi Ucraina, la acelaşi preţ.
Grâul românesc ajunge deci în Egipt la aproximativ 250 dolari/tona, un preţ aproximativ egal cu cel din Ucraina sau Rusia. Sau la 187 euro (197 cu tot cu transportul pe mare). La cât se fac achiziţiile? De pe site-ul MADR, preţurile la grâul de panificaţie pe 31 iulie fuseseră de 138 euro în zona Banat, 148 euro în zona Oltenia şi 154 euro în zona Muntenia. O medie ar fi la 146 euro. Traderilor le-ar rămâne deci 40 de euro din diferenţa de preţuri iar dacă scădem valoarea manipulării, transportului până în port şi al asigurărilor aferente (aproximativ 10 euro/tonă după unele estimări) ajungem la o marjă de profit de circa 20%. Ar putea fi mai mică? A fost majorată artificial prin practici anti-concurenţiale? Asta ne va spune doar CC peste 2 ani (atât este durata medie a unei investigaţii).
Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la 12 sedii şi puncte de lucru ale principalelor companii active pe piaţa comercializării cerealelor din Bucureşti şi din ţară. Inspecţiile s-au desfăşurat în cadrul investigaţiei declanşate de Consiliul Concurenţei privind o posibilă înţelegere anticoncurenţială pentru fixarea preţurilor la achiziţia cerealelor. Companiile inspectate sunt: Agricover, Alfred C. Toepfer, Ameropa, Brise Agricultura, Brise Group, Bunge, Cargill, Glencore, Nidera, United Grain. „La declanşarea acestei investigaţii am ţinut cont de specificul şi sezonalitatea sectorului: având în vedere perisabilitatea produselor şi lipsa posibilităţilor de depozitare la dispoziţia producătorilor mici şi mijlocii, este mult mai probabil ca o înţelegere anticoncurenţială între comercianţi să fie pusă în practică în această perioadă, când oferta de cereale este mare. În pregătirea investigaţiei am colaborat cu mai multe instituţii ale statului şi am organizat cu minuţiozitate inspecţiile desfăşurate la nivel naţional” a declarat domnul Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Documentele şi declaraţiile ridicate în cadrul acestor inspecţii se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice investigaţiei. În situaţia în care Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri. Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.
