Ministrul Sănătății Sorina Pintea a explicat, pentru Evenimentul Zilei, câteva dintre motivele crizei de imunoglobulină. Producătorii se retrag de pe piața românească din 2015, dar Guvernul a luat prima măsură abia în decembrie 2017.
Una dintre știrile bune ale ultimei perioade a fost că a fost rezolvată criza de imunoglobulină, după ce Guvernul a declanșat mecanismul european de protecție civilă. Apoi, după ce a trecut festivismul primelor declarații, au apărut noi informații.
Tratamentul refuzat
Luni, am aflat că la Spitalul de Urgență Buzău o femeie, diagnosticată cu hipogamaglobulemie primară și dependentă de tratament substitutiv cu imunoglobulină standard, nu are cele 18 flacoane necesare pentru martie, aprilie și mai. Spitalul a informat compartimentul de situații de urgență și de aici a fost contactat distribuitorul. Nu mai are fiole pe stoc și nu știe de vreo livrare apropiată. Ieri, marți, 13 martie, situația s-a repetat la Suceava.
Nici în București situația nu este mai bună, după informațiile noastre, numai la Spitalul Universitar fiind 17 pacienți care își așteaptă tratamentul.
După declanșarea mecanismului european, dar și a unei alerte NATO, apelul nostru a ajuns la 70 de țări. Dintre ele s-au oferit să ne ajute Austria, Olanda, Germania, Marea Britanie, SUA și Finlanda. Până acum, doar Austria, Crucea Roșie va trimite 10.000 de fiole de Octagam de 2,5 și 5ml. Ele vor ajunge în țară în aproximativ 2 săptămâni. Și SUA au promis un ajutor, mai consistent, de 20.000 de flacoane au dispărut, dar e necesară o aprobare de la Departamentul de Stat. Cu aceste doze, dacă se va dovedi că sunt medicamentele potrivite, România va rezista o perioadă, considerând că de câteva luni medicii sunt siliți să se descurce din cele 900 de flacoane, achiziționate de pe piața liberă, în decembrie 2017.
Cum s-a ajuns aici
Scandalul crizei de imunoglobulină a luat o turnură politică, mai ales după ce cuvântul atât de des folosit în ultimul an în presă a fost greșit de premierul Viorica Dăncilă. Problema nu e însă de domeniul atacurilor politice, fiind nevoie, după noi, de clarificări. Guvernul Mihai Tudose a anunțat abia în luna noiembrie 2017 că va suspenda taxa de clawback pentru produsele din plasmă, pentru o perioadă de doi ani.
Măsura, care ar putea reasigura distribuția acestor tratamente în România, s-a luat mult prea târziu. Producătorii de imunoglobulină se retrag din România de mai bine de doi ani. În 2015, s-au retras Baxter (Shire) și Octapharma. Un an mai târziu, dispar produsele Grifols și Kedrion. Deja, în 2016, necesarul de imunoglobulină, stabilit de Ministerul Sănătății, a fost estimat la limita de jos, pentru 2017.
În martie 2017, se retrăgea CSL Behring și, în iulie 2017, notifică statul român și ultimul producător, BioTest, că nu mai poate asigura necesarul pieței românești.
Din martie 2017, când practic necesarul rămăsese pe spatele unui singur contract, Ministerul nu a făcut nimic.
